Acest flagel cumplit care secera vieţile miilor de oameni din vremuri străvechi a fost personificat din cele mai vechi timpuri. În mitologia accadiană era întruchipată în zeul Erra (Irra), despre care se spunea că a adus ciuma de pe lumea de dincolo în cetatea Babilonului. În timpul marilor epidemii de ciumă din secolul al XIV-lea din Europa, i s-a zis "moarte neagră". În spaţiul balcanic şi al Europei răsăritene, Ciuma este închipuită ca o femeie bătrână, uscăţivă, şi urâtă, împotriva căreia se iau următoarele măsuri de protecţie magică: confecţionarea iei (cămăşii) ciumei, tragerea brazdei în jurul satului, drumuri rituale ale femeilor bătrâne goale şi despletite în jurul localităţii, prohodul şi bocirea păpuşii figurând ciuma, coacerea unor pogace de "cinstire a ciumei".

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

*.* (2009) Dicţionar de simboluri (coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), Editura Polirom, Iaşi
Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara