La constituirea valorilor simbolice ale oalelor, ca şi ale tuturor vaselor (recipientelor) în general, au contribuit mai mulţi factori: forma lor, materialul din care sunt confecţionate, conţinutul lor obişnuit, destinaţia practică sau cea rituală. Prima şi cea mai veche linie simbolică e aceea care uneşte vasul (oala, urciorul) şi corpul uman, cel feminin în speţă: precum orice vas conţine ceva preţios sau de importanţă vitală, tot aşa corpul omului (sau numai inima sa) conţine "sufletul". Din cele mai vechi timpuri, vasul va fi asimilat cu uterul matern; de aceea, vasele sunt simboluri ale zeiţelor naturii, iar cele mai vechi vase au trăsături antropomorfe. Cum majoritatea recipientelor erau destinate păstrării substanţelor lichide, ele au fost asociate stihiei apei şi au participat la riturile fertilităţii, fecundităţii şi purificării. Simbolismul uterin al vasului e explicitat în terminologia alchimică, unde el este uterus în care se naşte piatra filosofală (Jung). Vasul umplut cu apă mai închipuie cerul cu apele sale uraniene; de aceea, vărsarea apei dintr-un vas constituie o operaţiune magică de provocare a ploii, răspândită în obiceiurile diferitelor popoare. Vasul simbolic închide în sine un "elixir al vieţii" şi este un rezervor de viaţă. Oala tradiţională e făcută din argilă amestecată cu apă şi apoi arsă la foc sau uscată la soare; ea este, deci, o sinteză a elementelor şi un simbol cosmic. Munca olarului a fost asociată actului cosmogonic. Având o deschidere în partea de sus, oala (aidoma cupei) participă la captarea forţelor celeste, dar tot atât de bine poate capta şi influenţe nefaste. De aici obiceiul popular de a acoperi noaptea toate oalele sau a le răsturna cu gura în jos. Spaţiu închis şi protector, un gen de "casă a substanţelor", la care se adaugă simbolismul său uterin şi regenerator, oala participă la riturile de înmormântare în calitatea ei de urnă funerară, de unde s-a născut şi expresia românească "s-a făcut oale şi ulcele".

vezi şi alt simbol



BIBLIOGRAFIE:

*.* (2009) Dicţionar de simboluri (coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant), Editura Polirom, Iaşi
Evseev, I., (1994) Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara